Postat de: Kalkin | august 16, 2008

Am fost traduşi (eufemistic vorbind)

Am ezitat să scriu postul ăsta. Motivele-s mai multe. În primul rând am prieteni la editurile respective. Apoi nu aş vrea ca din cauza a ceea ce scriu mai jos să scadă vânzările de carte fie şi doar cu 10 cărţi pe an. Dimpotrivă, mi-aş dori să crească. Mai multe cărţi, mai multe lumi de vizitat.

M-am hotărât totuşi să îl scriu pentru că sper să aibă efecte pozitive. Lucrurile să se îndrepte şi frustarea cititorului să dispară. Şi, inevitabil, vânzările vor creşte, si cu toţii vom fi mai fericiţi.

- Când a apărut trilogia Lord of the Rings, am cumpărat-o imediat. Toate cele trei volume învelite în ţiplă, nu le puteai răsfoi. Înca mă întreb dacă eram feriţi de a citi pe sărite în librării sau să ascundă cele aproximativ 20 de pagini lipsă din primul volum.

- Apoi a apărut seria Harry Potter. Totul a fost ok, mai puţin câteva baghete care se încăţânau să aibă 4 metri. Ron îşi cumpără un astfel de stâlp de telegraf după ce vechea lui baghetă este ruptă la aterizarea cu Fordul zburător în Salcia Bătăuşă. N-am înţeles de ce baghetele aveau 4 metri şi nici de ce într-un volum un şarpe uriaş era vasilisc şi în altul basilisc. N-am să mă leg nici de traducerea caselor (Gryffindor/Cercetaş, Ravenclaw/Ochi de Şoim etc).

- Am primit într-un concediu o carte, “Ucenicul Vraciului”. Nu faptul ca are un singur fir narativ şi acela sărac şi previzibil o aduce în articolul prezent. Ci arta extraordinară a scriitorului de a lăsa amarâtul de cititor în suspans. Respectiv se termină aşa ultima pagină: “-De data asta, a fost mai rău, zise mama. De data aceasta şi mama şi copilul au murit, ceva ce nu mi s-a mai întâmplat niciodată până acum. Ştiu ierburile potrivite şi ştiu să le combin. Ştiu cum s-o”. Sunt extraordinar de nerăbdător să cumpăr volumul doi pentru a citi sfârşitul propoziţiei. Bene, am vagi bănuieli ca nu e mâna autorului aici, dar nu pot să cred că nimeni nu a văzut la tipar lipsa ultimelor pagini.

[...]

Ştiu că este un articol lung şi plictisitor, dar cred ca e nevoie ca cineva să scrie şi despre asta. Pur şi simplu greşelile de genul acesta ne strică plăcerea de a citi.

[...]


Răspunsuri

  1. Am si eu o nedumerire: ce sa fi cautat o sera, totusi, in tot decorul ala?
    E mai logic solariu.

  2. Sera, solariu, nu ma deranjează. Vreau doar sa se fie acelaşi lucru în ambele volume.

  3. Pai daca, de pilsa, se constata o greseala pe traseu, sa se pastreze?

  4. adica daca eu am scris mai inainte “pilsa” in loc de “pilda”, sa fi lasat asa?

  5. Nu e acelasi lucru. Nu este greseala de tipar.
    Sera este locul in care plantele sunt protejate de mediul inconjurator, solariul este o terasa. Pot sa imi inchipui ca sera/solariul de aici ar fi o terasa cu plante, nu ma deranjeaza. Traducerea in cazul asta nu afecteaza actiunea, nu zgarie urechea, este o traducere de convenienta. Probabil ca mai corect era solariu, dar crede-ma ca ma deranjeaza mult mai putin decat greselile de mai sus.
    Eu as fi pastrat sera, sau eventual as fi alternat cei doi termeni de cateva ori si la sfarsit as fi pastrat solariu, pentru a exista o trecere normala de la un termen la celalalt, corectand astfel subtil traducerea, sa zicem gresita, din primul volum.
    Oricum, traducatoarea nu a citit primul volum, asa ca n-avea de unde sa stie cum sa repare greseala respectiva.

  6. hai, ca nu vreau sa fiu capos, iti dau dreptate in mare parte, dar si verbul a voma exista, cu forma vomez la indicativ prezent si sinonimul a vomita.

  7. :) Ar fi greu sa nu imi dai dreptate avand in vedere ca, asa cum ziceam, acolo sunt cam un sfert din greselile de traducere.
    Despre “vomez” exista da, la indicativ prezent, dar asta nu inseamna ca nu suna rau…:) Eu vomez, plural vomeaza. Suna ca naiba, avea dreptate Liviu Radu …

  8. Domnule Palfi, multumesc de indurare, domnule Kalkin, multumesc (si mai abitir) pentru palme. Le merit!
    Nu stiu daca se cuvine, se asteapta sau se obisnuieste ca inculpatul sa intervina in asemenea discutii, dar am dat peste ele si nu pot trece mai departe fara un nod in stomac.
    Acuma, la drept vorbind, ma simt ca in fata unei spovedanii: nu stiu exact daca demersul meu e izvorat din smerenie sau din simpla dorinta de a ma izbavi de amntitul nod. Nu stau sa cuget la asta, ci pur si simplu dau curs unui impuls.
    Vasazica, da, ma simt ca un elev prins cu lectia neinvatata si, cu toate ma enerveaza proful la culme ca si-a gasit sa ma scoata la tabla tocmai pe mine, nu pot sa nu ii dau dreptate.
    Ma regasesc in furia cititorului Kalkin, am trait-o de multe ori in fata unor traduceri care lasau de dorit si, iata-ma acum frustrata sa fi facut acelasi lucru cu cei ce ma agasau.
    Am facut-o de oaie si ce sa mai spun, ca nu e nimic de spus.
    Dar vorba ceea, orice sut … e un pas inainte si incerc sa il iau ca atare, desi, credeti-ma, nu e chiar usor.
    Laura B., desculta

  9. @Laura
    M-am enervat, intr-adevar. Cum naiba de ti-au scapat atatea, nu pricep:). Oricum , la final, nu mai conteza. Sunt sigur ca A Storm of Swords o sa fie f ok.
    Acestea fiind zise, consider ca postul si-a atins scopul si am sa il sterg in 12 ore (partea care te priveste pe tine).
    N-ar fi trebuit sa fiu ironic sau sarcastic in articol, dar credeam ca nu iti pasa de nici o culoare de cartea tradusa. Acum vad ca m-am inselat si imi cer scuze pentru ton. Trebuia sa ma marginesc la a enumera greselile…
    Stiu ca nu e usor, si eu primesc suturi de-alea si nu mereu sunt pasi inainte, ci doar suturi receptate:).
    P.S. Inculpatul a facut foarte bine ca a intervenit din doua motive:
    a) are dreptul sa se apere
    b) a schimbat parerea acuzarii despre el :)

  10. Mersi mult, dar de unde stiai ca o sa traduc tot eu A Storm of Swords?

    Asta e, imi pasa fiindca fac chestia asta chiar din placere (altfel as putea traduce diplome de bac si certificate de nastere pe bani mai multi si cu mai putina responsabilitate) numai ca se pare ca m-am inhamat la un volum de munca mult peste puterile mele si uite ce a iesit.

    Dar n-o mai lungesc – scuze nu exista, poate doar explicatii.

    In ceea ce ma priveste, ma bucur ca am scapat de nodul din stomac.

    Laura, cu bocancii ei

  11. Ma pricep la nimereli si stiut lucruri :).

  12. Bestial, cap-coada!!!

  13. Thnx!

  14. :)

  15. simt nevoia sa intervin total in afara subiectului pentru ca am citit ceva deosebit intr-un comentariu: “si eu primesc suturi de-alea si nu mereu sunt pasi inainte, ci doar suturi receptate”. mi se pare foarte de bun simt sa-ti asumi faptul ca nu mereu poti zice “multumesc, ma faci mai puternic” unuia care te desfiinteaza.

  16. @psiheea
    [Tot offtopic]
    Pai cateodata e posibil ca posesorul (posesoarea) cizmei sa nu aiba dreptate, sau nu in totalitate. De ce as zice “multumesc” cand nu imi face nici un serviciu…:)

  17. Nu inteleg de ce ai ciuruit articolul.. doream sa-l prezint ca si materil de studiu cuiva.. :|

  18. Pentru ca scopul articolului era sa se repare un lucru gresit.
    Si s-a reparat.
    Cand cineva isi asuma critica, si mai ales o face la modul de mai sus, e lipsit de ratiune sa continui acuzele, si mie asa mi s-ar parea ca fac daca as lasa in continuare articolul complet.
    Din punctul meu de vedere, partea respectiva este rezolvata, si nu mai prezinta interes :)


Lasă un răspuns

Trebuie să fiţi logat pentru a posta un comentariu.

Categorii